violeta

De două săptămâni exersez în a fi mai eficientă în comunicare, folosindu-mă de noul meu iPhone.

Prietenii m-au convins că aplicaţiile dezvoltate pentru acest telefon merită să îmi schimb reţeaua de telefonie mobilă chiar şi după mai bine de 10 ani de abonament.

Cel mai tare mă bucură că pot să citesc din  mers mesaje şi informaţii utile (de la e-mail, yammer.. la twitter şi bloguri sau filme scurte pe temele mele de interes). Astfel, în perioadele aglomerate nu mai rămân la fel de mult cu senzaţia că mă blochez în comunicarea cu ceilalţi prin aceste canale sau că se adună prea multă informaţie necitită.

Un alt lucru care mă mai bucură este că pot să îmi monitorizez mai bine activităţile sau alte resure. De exemplu, pentru a-mi evalua mai bine obiectivele anuale, am deschis în aplicaţia Notiţe câte o foaie pentru fiecare capitol de activităţi pe care le am (ASE, CROS, Doctorat etc.), în care notez orele şi sarcinile pentru care le aloc.

Deşi pot aceesa şi citi multe date din instrumentele de lucru şi comunicare pe care le folosesc, totuşi, există cazuri în care nu pot edita, cum ar fi în Google Calendar, Google Docs, Wordpress..

Asta am aflat din mers şi m-a cam supărat.. pe semne că odată intrat în lumea “iPhone can finger everything” nu mai poţi concepe că încă nu poate face chiar totul ca şi un computer normal.

Intrând mai adânc în acest subiect (cum îţi îmbunătăţeşte viaţa un smartphone) am aflat că există aşteptări tot mai ridicate de la acestea, cum ar fi, de exemplu, sistemul Android care facilitează mult mai bine aplicaţiile de Realitate Augumentată.

În final de gând, mă aştept ca anul 2010 să fie unul de creştere spectaculoasă în tehnologia comunicării şi mă bucur că am deschis fereastra spre această lume printr-un iPhone 3GS.

De câţiva ani buni încoace pe 31 decembrie obişnuiesc să îmi verific realizările din anul ce trece şi să îmi pun noi obiective pentru noul an.

De doi ani, lucrurile au devenit cu mult mai elaborate.

Dacă înainte aveam o listă cu aproximativ 5-6 realizări (un fel de obiective de tipul “să îmi iau permisul auto”, “să vizitez o ţară străină” sau “să îmi iau licenţa cu bine”) – obiective pe care le tăiam când erau realizate sau le reportam pe anul viitor dacă nu, acum fac evaluări lună cu lună ale anului, cu ieşiri (“outpust”) şi rezultate (“outcomes”), cu bune şi rele, cu lecţii învăţate.

După laborioasa evaluare încep să îmi setez noile obiective.

Anul acesta mi-am pus obiectivele urmărind o logică de la general la specific, setând, astfel, mai întâi 3 direcţii mari (eu le-am zis “Guidelines”), apoi o serie de obiective generale şi apoi cele specifice, grupate în principalele zone de activitate ale mele (de la doctorat sau responsabilităţile mele de preparator, la viaţa personală).

Tot travaliul acesta mi-a luat ceva timp, probabil undeva spre 25-30 de ore.

Am ajuns astfel la concluzia că va fi un an destul de previzibil pentru mine ca activităţi profesionale, destul de încărcat şi cu multe oportunităţi de dezvoltare în program, pe care îmi doresc să le valorific.

Mi-am setat ca “guideline” să fiu:

- mai fericită – “happier” (dacă mi se oferă ocazia de a face ceva nou să îmi decid implicarea şi în funcţie de răspunsul la întrebarea “mă va face mai fericită?”);

- mai sănătoasă – “heathlier” (… “mă va ajuta să am o viaţă mai sănătoasă?”) şi

- mai competentă (… “îmi va creşte în vreun fel competenţele?”).

Obiectivele generale au vizat, astfel, identitatea mea profesională, modul de viaţă sănătos, investiţiile mele în oameni şi modul în care comunic (în special canalele sociale de comunicare).

În final, consider ca a fost o experienţă de învăţare  pentru că astfel:

- am aflat mai multe despre mine şi modul în care funcţionez,

- am văzut unde a mers energia mea mai mult în 2009 şi

- unde îmi doresc să se canalizeze în 2010.