Realitatea Augumentată sau SF-ul în viaţa cotidiană
February 2, 2010 12:37 am Tehnologie, educatieDe câteva luni încoace tot întâlnesc acest termen prin articolele pe care le citesc pe net, dar şi în dicuţiile cu prietenii mai pasionaţi de educaţie şi tehnologie în acelaşi timp.
Din ce m-am prins până acum, Realitatea Augumentată (prescurtată ca AR din limba engleză – Augumented Reality) reprezintă un nou nivel de dezvoltare a tehnologiei în comunicare.
Astfel, AR poate însemna o aplicaţie pe un SmartPhone care conectată prin camera video a telefonului la informaţiile transmise de satelit, poate identifica pe ecranul telefonului diverse puncte de interes (magazine, staţii de metrou, obiective turisitce etc.) , prin simpla mişcare a lui în spaţiul în care te afli. Doar imaginaţi-vă cum îndreptaţi telefonul înspre pământ sau podea şi vedeţi pe ecran liniile de metrou care circulă în zonă şi modul în care acestea se întretaie…
Dar, la fel de bine, poate însemna şi o aplicaţie educativă, folosită fie pentru instructaj (vezi clipul BMW cu ochelarii AR care te ghidează în a-ţi repara maşina), fie pentru a explora diverse discipline (vezi clipul studentului la Arhitectură care învaţă despre structura clădirilor explorând date de specialitate accesate prin ochelarii AR, în timp ce se plimbă în jurul clădirilor, în mediul real).
Dorind să intru mai în substanţa lucrurilor, i-am propus lui Billy (prietenul meu CROSist, masterand în Tehnici Avansate de Grafica pe Calculator, Multimedia şi Realitate Virtuală la Universitatea “Politehnica” din Bucureşti) să mă ajute, sintetizând cunoştinţele lui despre AR în cinci lucruri esenţiale.
Redau mai jos sinteza lui:
1. Conceptul nu este unul nou. Termenul de Augmented Reality a fost inventat în 1992. Tehnologia era folosită pentru a-i ajuta pe muncitorii care lucrau la Boeing să ansambleze cabluri în aeronave.
Mulţumesc, Billy! 
Cu AR, 2010 se anunţă a fi un an în care ScienceFiction-ul devine o realitate cotidiană..
În concluzie, pentru mine AR reprezintă un imens potenţial de dezvoltare a mediilor de învăţare, pentru că:
-virtualul îmbogăţeşte realul (atât în dimensiuni, cât şi în conţinut sau nuanţe),
-accesul la cunoaştere devine mult mai uşor, iar aceasta este mult îmbogăţită,
-utilizatorii se mişcă foarte uşor printre date, iar
-cunoaşterea se îmbogăţeşte colaborativ, în contextul învăţării sociale.
>