violeta

Am predat, am facilitat, am ţinut traininguri, am învăţat pe cineva ceva… sunt expresii diferite pentru diferite experienţe de predare-învăţare.

Elevi (mai mici sau mai mari), studenţi, adulţi din companii… toţi învaţă. Împreună creăm un mediu de învăţare.

Dar ce înseamnă asta?

Un mediu de învăţare, mai întâi de toate, presupune un climat deschis, plăcut şi de încredere. Posibilitatea de a-l creea/facilita diferă însă de la context la context: una este să “ţii cursuri” despre managementul organizaţiei şcolare directorilor şi inspectorilor şcolari în contextul descentralizării învăţământului  şi alta este să “facilitezi” un training pe leadership membrilor unei  organizaţii studenţeşti care îşi doresc dezvoltare personală. Oamenii sunt diferiţi. Contextele sunt foarte diferite.

Dar care este esenţa tuturor acestor experienţe însă?

Cred că răspunsul rămâne tot învăţarea… acele crâmpeie de idei (insights) care vin în urma unor interacţiuni de grup, a unor discursuri sau, de cele mai multe ori, în urma unor întrebări uşor retorice ale facilitatorului.

Cred că întrebările sunt cele mai puternice instrumente care nasc învăţare. Mai ales la adulţi, despre care se zice că nu prea mai învaţă după o anumită vârstă (ceea ce oricum o consider ca pe o părere eronată).

Învăţarea se naşte din interacţiune (uneori chiar a propriilor gânduri).